Crush...crush, burn..let it burn

Lasă-le să ardă până se vor risipi (deşi va rămâne cenuşa).
Cea mai absurdă scufundare în haos este aceea când te pierzi printre amintirile
de care nu mai eşti sigură că au fost vreodată reale...

Obsesia mea pentru timp liber a ajuns pe culmi greu de imaginat. N-am stat un pic tot weekendu' :((. Niciodată nu cred că am mai fost atât de ocupată cu tot ceea ce implică şcoala. Mă trezesc visând la vacanţă mai mult decât mi-aş fi închipuit (eu, cea care după 3 zile de stat acasă îşi dă seama că dacă mai taie multă frunză la câini în vacanţa de vară va deveni brusc o ciudată.) Nu mai spun că azi toată lumea din jurul meu vorbea despre cum şi-a petrecut după-amiaza uitându-se la un film, ascultând muzică sau citind.
În concluzie:
Timpul ar trebui dus la închisoare. E cel mai mare hoţ! Ne fură toată viaţa pe nesimţite şi ne trezim că alergăm după el în speranţa că mai putem salva ceva.

Am nevoie de o clepsidră în care să sufoc timpul. De ce aleargă atât de repede? Prevăd o zi de Sf. Nicolae mai mult decât încărcată : teme, teze, proiecte….Visez la ziua de vineri 11 Decembrie. Cel puţin azi, prin tot haosul din viaţa mea simt că vine Crăciunul şi toate îmi par un pic mai uşor de îndurat. Aş vrea să mai fiu copil…(cel puţin mâine :D)

5:45 pm:
Completă răsturnare de perspective. Imaginea din oglindă îmi este pentru prima dată străină. Nu se sincronizează cu ceea ce ştiam înainte. De când lumea a ajuns să se confunde numai în deja vu şi în nuanţe?

"It's all about keeping your faith." (Zici tu?!)
Şi mai departe nimic.