Între ieri, azi şi mâine

-Azi....

-Azi?

-Azi! Pentru că vreau!

-Bine...bine.Doar azi. Dar poate mâine...

-"Poate mâine.... " nu va fi.

-Şi atunci vei trăi pentru ieri?

-Oare nu trăim în fiecare zi pentru ieri, mai ales pentru "un anumit ieri" pentru mâine, pentru....niciodată chiar. Cel mai mult cred că trăim pentru "probabil..." El ne defineşte şi pe el ne construim viitorul ca să ne purtăm cu mândrie eticheta de OAMENI NORMALI.

-Dar ştii că şi azi e tot una din infinitele faţete ale "probabilului" şi că mai e încă "acum".

-Care "acum"? "Acum-ul" tău tocmai a trecut în timp ce scriai. :)) Cum poţi să crezi în ceva atât de absurd ca într-o oarecare infinit de mică zăbovire a unui "acum" în orice facem? Nici într-o clipire de pleoape nu se află.

-Poate doar atunci când respirăm.

-Nu, că respiraţia dureaza câteva zecimi de secundă. (Ştiu de la biologie.)

-Parcă.... Da' ce facem noi aici?

-În general?Ne pregătim pentru probabilitatea lui niciodată din viitor. Şi ştii care-i ironia? Că neoficial ne pregătim mereu să ne-o asumăm cu demnitate.

-Eu întrebam de conversaţie... Nu mai are sens.